Categorie General > Stiinta si Tehnologie

Robotul Curiosity, lansat cu succes de NASA

(1/1)

Pamico:
Robotul Curiosity, lansat cu succes de NASA într-o misiune de explorare a planetei Marte

NASA a lansat cu succes spre Marte roverul Curiosity, cel mai sofisticat robot creat de Agen?ia spa?ial? american? pentru a explora o alt? planet?, care va avea misiunea de a afla dac? planeta ro?ie a oferit în trecutul ei condi?ii propice pentru a între?ine via?a.



Roverul Curiosity a fost lansat, sâmb?t?, cu ajutorul unei rachete Atlas V, de la baza spa?ial? Cape Canaveral din statul american Florida, la ora local? 10.02 (17.02 ora României, n.r.).

Dup? ce a ajuns pe orbita terestr?, Curiosity s-a separat de ultimul modul deta?abil al rachetei purt?toare, la 45 de minute de la lansare. Roverul Curiosity se afl? de acum în drum spre Marte ?i a transmis deja primele informa?ii c?tre un centru spa?ial din Canberra (Australia), care face parte din programul Deep Space Network ini?iat de NASA.

Potrivit site-ului oficial al Agen?iei spa?iale americane, Curiosity va ajunge pe planeta ro?ie pe 6 august 2012, dup? o c?l?torie în spa?iu de 570 de milioane de kilometri.

You are not allowed to view links. Register or Login

Curiosity, care cânt?re?te 900 de kilograme, este de dou? ori mai lung ?i de cinci ori mai greu decât preceden?ii robo?i trimi?i pe Marte, Spirit ?i Opportunity, ?i este echipat cu 10 instrumente ?tiin?ifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înalt? defini?ie ?i un dispozitiv cu laser care îi permite s? analizeze ?intele aflate la o distan?? de pân? la ?apte metri.

Robotul Curiosity, montat pe ?ase ro?i, posed? ?i un bra? articulat lung de 2,1 metri, capabil s? foreze pân? la ?ase centimetri în interiorul rocilor - o premier? pentru misiunile de pe Marte. E?antioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele dou? laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjur?tor, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezen?a vie?ii pe Terra, dar care a fost deja g?sit ?i pe Marte în anumite anotimpuri, de o sond? american? ce a fost plasat? pe orbita mar?ian?.

Curiosity va m?sura ?i radia?iile care pot s? afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune ?i de o sta?ie meteo.

Plasarea roverului Curiosity pe Marte "echivaleaz? cu prezen?a virtual? a 200 de cercet?tori care au misiunea de a explora Marte. Este o ma?in?rie de vis", a declarat Ashwin Vasavad, adjunctul coordonatorul ?tiin?ific al acestei misiuni.

Curiosity, o misiune spa?ial? care a costat 2,5 miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari au fost aloca?i exclusiv etapei de concep?ie ?i dezvoltare, a fost lansat cu o întârziere de doi ani ?i va ajunge la baza unui munte înalt de 5.000 de metri, în interiorul craterului Gale.

În timpul misiunii sale de explorare, care va avea o durat? de doi ani tere?tri - un an mar?ian -, robotul Curiosity, alimentat cu un generator nuclear, va încerca s? afle dac? planeta Marte ofer? sau a oferit în trecut condi?ii propice pentru dezvoltarea vie?ii microbiene.

Pentru aceasta, "craterul Gale ofer? o ocazie splendid? pentru a monitoriza tipuri diverse de mediu, poten?ial favorabile vie?ii", a declarat John Grotzinger, responsabil ?tiin?ific al MSL de la Institutul de tehnologie din ora?ul californian Pasadena.

"În regiunea craterului în care va coborî Curiosity - unde temperaturile variaz? între -90 grade Celsius ?i zero grade Celsius - se afl? un con de acumul?ri aluvionare, probabil format de sedimentele transportate de ap?", a precizat John Grotzinger.

În plus, "straturile de teren de la baza muntelui con?in argil? ?i sulfa?i, despre care se ?tie c? se formeaz? în ap?", a ad?ugat acela?i savant.

Pentru ca roverul Curiosity s? coboare în condi?ii de siguran?? pe Marte, NASA a inventat o nou? tehnologie, întrucât robotul este prea greu pentru a fi echipat cu saci cu aer care s? amortizeze ?ocul.

Dup? deschiderea unei para?ute care va frâna coborârea ini?ial?, un fel de macara, echipat? cu rachete cu propulsie inversat?, va depune uria?ul rover, cu delicate?e, pe suprafa?a planetei Marte.

Îns? plasarea pe orbit? ?i intrarea în atmosfera mar?ian? reprezint? etape extrem de dificile.

Dintre cele 43 de misiuni efectuate pân? în zilele noastre, aproape 70% au e?uat, americanii ob?inând cele mai mari succese cu ocazia ultimelor lor ?ase misiuni mar?iene. Ei sunt singurii pân? în prezent care au reu?it s? exploreze suprafa?a planetei Marte.

Fosta URSS a fost prima ?ar? care a reu?it s? plaseze o sond?, în 1971, pe suprafa?a planetei ro?ii, dar ea a func?ionat doar 15 secunde.

sursa: You are not allowed to view links. Register or Login

Navigation

[0] Message Index

Sitemap 
Go to full version
Mobile View