Currently:
  • Despre Craciun 5 1

La o cafea de vorba > Craciun

Despre Craciun

(1/1)

Pamico:
Istoria bradului de Cr?ciun

You are not allowed to view links. Register or Login

Una dintre cele mai îndr?gite tradi?ii ale Cr?ciunului este, f?r? îndoial?, împodobirea bradului: cu lumini?e, globuri, beteal?, bomboane ?i o stea vestitoare a Na?terii Domnului în vârf. Dar oare de ce decor?m bradul de Cr?ciun? Cum am ajuns s? avem un astfel de obicei? Iat? câteva versiuni oferite de istorie.

Obiceiul este foarte vechi ?i porne?te înc? de la vechii egipteni. Ace?tia î?i împodobeau casele cu frunze de palmier, în ziua solsti?iului de iarn?. Obiceiul a fost împrumutat ?i modificat de c?tre romani, care au început s? foloseasc? brazi în locul frunzelor de palmier, pentru c? ei credeau în magia copacilor care erau în permanen?? verzi. Ei au v?zut în brazi simbolul vie?ii ?i un semn sigur c? soarele ?i prim?vara se vor reîntoarce curând.

O legend? cre?tin? spune c? în noaptea Na?terii Mântuitorului, flora, fauna ?i toate creaturile vii, au venit la Bethlehem cu daruri. Micul brad nu avea îns? niciun cadou ?i era atât de obosit încât nu a putut s? ?in? piept copacilor mai mari care l-au împins în spate pentru a-l ascunde vederii. Dar atunci, unui înger din apropiere i s-a f?cut mil? ?i a comandat unui m?nunchi de stele s? vin? s? se a?eze pe ramurile delicate ale br?du?ului. Când pruncul Iisus a v?zut frumosul br?du? luminat, a zâmbit ?i l-a binecuvîntat, îndemnând ca din acel moment brazii s? fie împodobi?i cu lumini, în perioada Cr?ciunului, pentru a fi pe placul copiilor.

Originea german?

Conform altor surse, obiceiul î?i are originea prin secolul al ?aptelea, când un c?lug?r de la Crediton, Devonshire, Sfântul Boniface, a plecat în Germania pentru a preda Cuvântul lui Dumnezeu. Sup?rat de gestul unor p?gâni care venerau un stejar, Sfântul Boniface, cel care a convertit germanii la cre?tinism, a t?iat copacul de la r?d?cin?. În locul acestuia s-a în?l?at un br?du? frumos. Uimit, Sfântul a considerat bradul proasp?t crescut drept semn de credin?? în puterea lui Dumnezeu ?i a identificat forma triunghiular? a bradului cu Sfânta Treime a lui Dumnezeu: Tat?l, Fiul ?i Duhul Sfant. Oamenii au început s? venereze de atunci bradul ?i s?-l considere Arborele lui Dumnezeu ?i un simbol al cre?tinismului.

Al?turi de Sfântul Boniface, Martin Luther este ?i el considerat un inventator al bradului de Cr?ciun. Legenda spune c? acest c?lug?r ?i reformator al Bisericii, care a tr?it între anii 1483-1546, se întorcea acas? într-o sear? de iarn?, când a v?zut stelele str?lucind printre ramurile brazilor. Impresionat de priveli?te, a mers în p?dure ?i a t?iat un br?du? pe care l-a decorat acas? cu lumân?ri, care reprezentau stelele pe care le v?zuse. Obiceiul s-a r?spîndit în Germania ?i de aici, în toat? lumea.

Dac? Sfântul Boniface considera "pomul de Cr?ciun" ca fiind cre?tinizarea unui ritual de iarn? pre-cre?tin, al?ii v?d originea acestuia în "Pomul Paradisului", folosit în unele piese jucate pe 24 decembrie, când se s?rb?torea ziua numelui lui Adam ?i a Evei. Pentru a sugera Gr?dina Edenului, un pom era decorat cu mere (fructul interzis) ?i folosit în decor. "Pomul Paradisului" a fost încet-încet adoptat în casele germanilor, iar merele au fost înlocuite cu obiecte rotunde ro?ii str?lucitoare. Ceea ce ast?zi numim globuri. Tot de aici pare s? vin? ?i tradi?ia ca "pomul de Cr?ciun" s? fie împodobit în ziua de 24 decembrie.

Originea livon?

Primul moment în care bradul a devenit centrul aten?iei de S?rb?tori este marcat în secolul al XV-lea în Livonia (Estonia ?i Letonia de ast?zi). Conform primelor documente care atest? folosirea "pomului de Cr?ciun" în Estonia (1441, 1442 ?i 1514), membrii Fr??iei Capetelor Negre duceau un pom în pia?a sfatului din Reval (Talin de azi) ?i dansau în jurul lui. În 1584, pastorul ?i cronicarul Baltazar Russow a scris despre tradi?ia împodobirii unui pom în pia?? unde tinerii cânt? ?i danseaz? în jurul lui, dup? care îi dau foc.

În Marea Britanie, pomul a fost adus de germani, dar localnicii nu au fost prea încânta?i la început s? î?i decoreze casele cu brazi. Totul s-a schimbat îns? din 1846, când Regina Victoria ?i Printul Albert au ap?rut într-o imagine în Illustrated London News, în picioare al?turi de copiii lor, în jurul unui pom de Cr?ciun. Cum Victoria era foarte popular?, tradi?ia bradului a devenit imediat la mod? în Marea Britanie, iar patru ani mai târziu Charles Dickens descrie pomul de Cr?ciun ca o tradi?ie destul de scump? în care se puteau reg?si p?pu?i, bijuterii, fructe, mici instrumente muzicale ?i juc?rii.

Bradul în mitologia româneasc?

La noi a existat obiceiul butucului de Cr?ciun, ritual azi disp?rut, dar atestat înc? de la romani. Un trunchi de brad t?iat (jertfit) era ars pe vatr? în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pentru a simboliza moartea ?i rena?terea divinit??ii, a zeului autohton Cr?ciun.

?i dacii aveau un cult pentru brad, dar cu în?eles total diferit (pe care îl mai g?sim ?i ast?zi în unele zone ale ??rii): bradul era un copac t?iat la nunt? sau la moartea cuiva. În cadrul ritualului de înmormantare bradul reprezenta "nunta" mortului cu divinitatea ?i natura.

sursa: antena3.ro

Pamico:
Acela?i Cr?ciun, zeci de obiceiuri diferite

Ce datini sunt pe celelalte continente

You are not allowed to view links. Register or Login

S?rb?toarea Na?terii Domnului sau Cr?ciunul este celebrat? de aproape toat? lumea cre?tin?, fiecare ?ar? având îns? propriile obiceiuri.

Australia
O situa?ie atipic? se întâlne?te în Australia, dar fiind faptul c?, aici, data de 25 decembrie este vara, acest anotimp fiind din decembrie pân? în februarie. Din acest motiv, s?rb?toarea devine diferit? în compara?ie cu alte ??ri ale lumii.

Câteva dintre exemplele care fac diferen?a le reprezint? bradul de Cr?ciun ?i s?rb?toarea propriu-zis? a Na?terii Domnului. Pentru c? în Australia nu se întâlnesc brazi veritabili, oamenii împodobesc pomi din plastic ori din aluminiu. Ei îi orneaz?, în afar? de globuri, beteal? ?i dulciuri, ?i cu z?pad? artificial? ?i instala?ii luminoase.

Australienii au renun?at la utilizarea lumân?rilor naturale, din cear?, pentru c?, din cauza c?ldurii uneori toride, acestea se topesc mult mai repede decât ar trebui. Cât despre atmosfera specific? s?rb?torii Cr?ciunului, australienii petrec aceast? zi în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri, unde organizeaz? petreceri.

Brazilia
Mo? Cr?ciunul brazilian se nume?te Papai Noel ?i vine, an de an, îmbr?cat în m?tase. Brazilienii cunosc ?i ei povestea lui Iisus Hristos în iesle, cu diferen?a c?, în versiunea lor, apar ni?te ciob?ni?e frumoase care iau locul ciobanilor. În plus, animalele din iesle poart? ni?te dialoguri tipice: ”Christo nasceu (S-a n?scut Hristos)!”, exclam? un coco?. ”Onde (Unde)?”, întreab? un taur. Apoi, o ?ig?ncu?? renegat? îl r?pe?te pe pruncul Iisus, iar cei trei magi trebuie s?-L aduc? înapoi.

Cuba
Una dintre cele mai importante s?rb?tori este ajunul Cr?ciunului, denumit ”Nochebuenai (Noaptea cea bun?)”. Familiile se reunesc ?i frig un porc întreg. Tradi?ia spune c? trebuie s? fie o groap? s?pat? în p?mânt ?i plin? cu c?rbuni acoperi?i cu frunze de bananier. Rudele petrec astfel toat? noaptea, pe ritmurile unei muzici tradi?ionale. Masa de Cr?ciun cea mai important? este prânzul, care include friptur? de porc, fasole neagr? cu orez ?i plante tradi?ionale sub form? de piure, carne de bou ?i capr? picant?. Colindele jamaicanilor sunt acelea?i întâlnite în toat? lumea - Jingle Bells, Holy Night, Silent Night, dar trebuie ?tiut c? mai exist? ?i cântece tradi?ionale cântate în ritm de raggae.

Elve?ia
Potrivit datinii, Mo? Cr?ciun nu le aduce numai copiilor dulciuri, ci el este ?i cel care vine cu bradul în casele oamenilor. Un alt obicei specific acestei ??ri este Parada ridichilor luminate. Tradi?ia spune c? cei mici, ajuta?i de p?rin?i, scobesc ridichi mari de lun?, pe care le împodobesc cu diverse modele. Apoi, pun o lumânare în ridiche, aga?? leguma cu trei sfori ?i o folosesc drept lampion în drumul spre ?coal?, unde se întâlnesc cu ceilal?i colegi ?i cânt? colinde.

Finlanda
La fel ca ?i la noi, Cr?ciunul este s?rb?toarea familiei. Seara, în jurul orei 17.00, finlandezii merg la biseric?, unde ascult? slujbe speciale pentru aceast? s?rb?toare ?i, apoi, se îndreapt? spre cimitire. Acolo, ei aprind lumân?ri la mormintele celor dragi. În ajunul Cr?ciunului, cei mici îl a?teapt? ner?bd?tori pe Mo? Cr?ciun, care pune mereu aceea?i întrebare: ”Sunt cumva copii cumin?i aici?”. Mo?ul poart? dup? el un sac plin cu cadouri, pe care le împarte copiilor, în timp ce le poveste?te despre c?l?toria grea pe care o face din Laponia.

Islanda
Copiii de aici au toate motivele s? fie cei mai ferici?i. În Islanda, potrivit tradi?iei, vin nu mai pu?in de 13 Mo?i Cr?ciuni. Cel care ”d? tonul” coboar? din mun?i ?i pune dulciuri în ghetu?ele copiilor, în timp ce ace?tia dorm. Cei mici primesc cadourile numai dac? au fost cumin?i. Copiii care nu ?i-au ascultat p?rin?ii nu sunt da?i uit?rii ?i trebuie s? se mul?umeasc? nu cu un b??, ci cu un cartof. În acest fel, spune tradi?ia, ei vor deveni ?inta ironiei colegilor de joac?.

A doua zi, vine cel de-al doilea Mo? ?i tot a?a pân? pe 25 decembrie, atunci când primul Mo? se întoarce la casa lui din mun?i, pe 26 cel de-al doilea, ultimul revenind acas? pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie se mai nume?te ?i "Al 13-lea mo?” ?i este ultima zi de Cr?ciun a islandezilor.

Japonia
Este ?ara în care Cr?ciunul se s?rb?tore?te cu lanterne, p?pu?i ?i aranjamente florale. Nu lipse?te nici ”Jizo” (Mo? Cr?ciun). Dac? dori?i s? face?i câteva ur?ri unei persoane care locuie?te aici, trebuie s? ?ti?i c? în Japonia nu se trimit felicit?ri de culoare ro?ie, din moment ce scrisorile de deces au aceast? nuan??.

Lituania
În ajunul Cr?ciunului, apa din fântâni se transform? în vin, iar animalele au grai – cel pu?in a?a spune legenda. Tot din b?trânii se spune c? nu este bine s? auzi sunetele pe care le scot animalele. În caz contrar, cine vrea s?-?i satisfac? aceast? curiozitate, î?i va g?si sfâr?itul în anul care urmeaz?.
De cealalt? parte, atunci când cineva bea din fântân? apa care se transform? în vin, se spune c? aceast? persoan? va avea un an norocos.

Olanda
Copiii de aici ?tiu c? tot ce au de f?cut este ca în noaptea dinaintea lui Mo? Nicolae s?-?i toarne zah?r în ghetu?e. Potrivit tradi?iei, calul cu care vine Mo?ul va mânca zah?rul atunci când se va opri în acea cas? ?i, apoi, va l?sa copiilor dulciuri ?i cadouri.

Slovacia
Ajunul Cr?ciunului în Slovacia se aseam?n? cu s?rb?toarea Sfântului Andrei de la noi. Mai exact, na?terea Domnului este un moment important pentru fetele nem?ritate s?-?i afle ursitul. De aceea, cu 12 zile înainte, tinerele scriu pe 12 bile?ele numele b?ie?ilor pe care îi plac ?i le pun sub pern?. În fiecare diminea??, ele arunc? la gunoi câte un bilet, astfel c? ultima bucat? de hârtie r?mas? pentru diminea?a de Cr?ciun le va indica numel celui cu care se vor c?s?tori.

Suedia
Aici, cea mai important? zi din an este ajunul Cr?ciunului (Jul). Masa tradi?ional? include ?unc?, pe?te ?i fasole. Totodat?, acesta este ?i prilejul cu care rudele î?i fac daruri între ele.

SUA
Pentru americani, Cr?ciunul a devenit s?rb?toare na?ional? abia în 1870, atunci când pre?edintele Ulysses Grant a semnat un act oficial în acest sens. La fel ca ?i la noi, Cr?ciunul americanilor se s?rb?tore?te în familie, iar tradi?iile lor sunt destul de apropiate de ale europenilor.

Obiceiul bradului a fost adus de predicatorul Martin Luther din Germania, ?ara sa de origine. Colindele americanilor se aseam?n? ?i ele cu ale noaste, cu men?iunea c? au unele accente religioase.

În Statele Unite, tradi?ia lui Santa Claus este esen?ial?. Copiii î?i aga?? de ?emineu ni?te ciorapi de dimensiuni mult mai mari decât în realitate ?i în ei primesc darurile de la Mo?. Santa Claus vine prin cer, cu sania tras? de nou? reni ?i coboar? prin hornul casei. De la masa de Cr?ciun este nelipsit? carnea de cuprinde curcan, precum ?i alte feluri de mâncare ?i dulciuri.

sursa: antena3.ro

Navigation

[0] Message Index

Sitemap 
Go to full version
Mobile View