Lumea Animalelor > Acvaristica

Introducere in Acvaristica

(1/1)

Pamico:
Introducere in Acvaristica !

Detinerea unui acvariu, face sa mutam in casa noastra, unul din cele mai frumoase colturi din natura ! Daca este bine ingrijit, acvariul este un deliciu vizual pentru privitori !



Cresterea pestilor in acvariu se numeste acvaristica. Pe cat de interesanti pot fi pestisorii dintr-un acvariu pe atat de delicati pot fi la cele mai mici schimbari ale mediului sau hranei. Ingrijirea pestilor de acvariu implica, din partea noastra, cunoasterea unor caracteristici ale speciilor, a posibilelor probleme de sanatate si a conditiilor in care pestii se simt cel mai bine. Asigurarea unui acvariu in cele mai bune conditii si hranirea adecvata sunt esentiale pentru bunastarea pestilor.

Acvariu cu Discusi



Acvariul este un element de decor într-o camer? ?i nu necesit? o aten?ie mai mare de câteva minute pe zi. Dar înainte de a alerga la primul Petshop, s? ne a?ez?m calmi ?i s? ne document?m ce plante cresc frumos într-un acvariu ?i ce pe?ti se potrivesc la un anumit mediu. Înainte de a alege o specie de pe?ti este bine s? ne document?m la ce dimensiuni ajunge, rata de reproducere, ce preten?ii de cre?tere are, comportament ?i sociabilitate fa?? de alte specii.

Acvariul mixt

Acest tip de acvariu este poate cel mai des întâlnit tip între acvari?ti, deoarece speciile se pot alege liber. Singura condi?ie este ca pe?tii s? aib? nevoie de acela?i tip de îngrijire. Speciile cu origini diferite pot cauza probleme de s?n?tate, deoarece au preten?ii diferite la calitatea ?i temperatura apei, la tipul de hran? etc.
Deci aranjarea unui acvariu mixt necesit? un pic de aten?ie, îns? rezultatul este o priveli?te deosebit?, în special dac? îl ve?i popula cu specii colorate care traiesc la nivele diferite ( de ex. la fund, la suprafa?? etc.). Pe?tii care tr?iesc pe un teritoriu dat sunt de regul? lini?ti?i, de aceea priveli?tea unui asemenea acvariu este lini?titoare ?i relaxant? pentru sistemul nervos.

Specii recomandate

- Corydoras - pe?ti sanitari
- Plecostomus (Hypostomus Plecostomus)
- Pe?tele Neon ( Paracheirodon Innesi)
- Hyphessobrycon rosaceus
- Xiphophorus helleri
- Melanotaenia
- Argyropelecus aculeatus
- Paracheirodon axelrodi
- Barbus conchonius

Acvariu special cu efect antistress

Unele specii se ?in izolate datorit? m?rimii prea mari sau prea mici, datorit? agresivit??ii excesive sau a modului specific de hr?nire sau a stilului de via?? deosebit. Este recomandabil s? încerc?m s? reconstruim în acvariu habitatul original al speciei respective, unde vom construi ascunzi?uri având grij? ca vegeta?ia favorit? s? fie preponderent?. S? vedem ce op?iuni sunt:

Ciclidele - se cunosc multe specii, de la cel lini?tit la cel agresiv, de aceea este nevoie s? alegem speciile dup? temperament. Condi?iile de mediu sunt identice, le plac solurile stâncoase subacvatice

Viviparii - Speciile vivipare se reproduc u?or ?i în general se împac? bine între ele. Putem alc?tui un acvariu viu colorat cu specii ca Xiphophorus helleri, pl?tic?, Guppy ?i Black Molly.

Pe?ti exotici Discos Symphisodon spp. foarte preten?io?i deoarece pentru ei temperatura optim? a apei este de 28-32 C, în caz de reproducere ?i mai cald?. Pentru alte specii de pe?ti aceast? temperatur? este peste limita la care pot rezista, sim?indu-se ca într-o sup? de pe?te.

Acvarii biotop pentru aventurieri ?i profesori de geografie -biologie.
 
Specificul unui asemenea acvariu cu ap? dulce este c? are o popula?ie format? din specii apar?inând aceluia?i biotop sau ecosistem. Este cel mai natural tip de acvariu de?i alc?tuirea lui necesit? o mare pricepere ?i perseveren??. Nu este u?or s? g?sim pietre provenind din Africa care s? se potriveasc? cu vegeta?ie ?i specii de pe?ti africane. Dar nu trebuie s? avem grija pe?tilor, ei provin din acela?i loc, deci au preten?ii similare de trai.

S? vedem câteva specii deosebite

Bibanul albastru, Pseudotropheus ?i Tilapia provenind din lacurile Africii.
Plestocomus, pe?tele neon, somonul pitic ?i somonul orb de grot? provenind din America de Sud.
Atmosfera Asiei de sud poate fi realizat? cu pe?tii Labirint, Gurami ?i pe?tele paradisului.

Pestele Neon


Gurami


Pestele Paradis


Pseudotropheus cameleon


Plestocomus


Carasius Auratus - Unul din preferatii mei !


Este important ca de câte ori vom aduce un pe?te nou în acvariu, s? control?m calitatea apei, starea de s?n?tate a pe?telui ?i adaptabilitatea lui la noul mediu de via??.

Amplasarea acvariului

Acvariul trebuie a?ezat într-un loc stabil, cu o lumin? natural? cât mai bun? ?i ferit de varia?ii mari de temperatur?. Suportul pe care-l vom pune trebuie s? fie rezistent ?i s? nu se curbeze. Este indicat ca sub acvariu s? se a?eze o bucat? moale de pâsl? sau cauciuc cu dimensiunea fundului acestuia. Se va evita amplasarea în locuri accesibile copiilor mici sau animalelor de cas?.
Apa de fântân?, izvor, pârâu, robinet ?i râuri nepoluate, corespunde scopului nostru deoarece în ea pot vie?ui toate speciile de plante ?i pe?ti exotici. Apa de robinet, care ?tim c? este o ap? puternic clorinat?, trebuie l?sat? timp de 24 ore într-un vas cu gura larg?, unde se va aerisi ?i elimina clorul din ea (un gaz toxic pentru pe?ti). Umplerea acvariului se face pân? la 2-3 cm sub marginea de sus.

Apa trebuie schimbat? o dat? pe s?pt?mân?, dar nu mai mult de un sfert din volum, ?i numai cu o ap? la aceea?i temperatur? cu cea din acvariu. Cu ajutorul unui furtun de cauciuc, vom sifona numai apa din partea de jos a vasului. Culoarea ?i mirosul apei este un indiciu asupra calit??ii ei. Apa incolor? ?i cu miros de iarb? verde proasp?t cosit?, este ideal? pentru cre?terea ?i dezvoltarea plantelor ?i pe?tilor exotici. Apa trebuie schimbat?; 40% din volumul ei, cu repetarea opera?iunii dup? 48 de ore când: cap?t? o culoare verde închis (datorit? dezvolt?rii în exces a algelor verzi); devine l?ptoasâ ?i tulbure (din cauza excesului de hran?, a func?ion?rii insuficiente a filtrului sau moartea unui pe?te sau melc); cap?t? un miros deosebit (de amoniac, gaz metan, hidrogen sulfurat etc.)

Substratul

Pentru a da acvariului nostru un aspect cât mai natural, avem nevoie de un substrat unde s? s?dim câteva plante de ap?. De regul?, un strat de nisip sub?ire, acoperit de un altul de pietri? (cu o granula?ie de cca 4-5 mm) este suficient. Alegerea unui nisip foarte fin ca substrat este gresit?, pentru c? împiedic?nd circula?ia apei printre granulele lui, oxigenarea coloniilor de bacterii folositoare (aerobe) este întrerupt?, acestea murind, l?sând liber? dezvoltarea bacteriilor anaerobe, care în scurt timp vor duce la înnegrirea nisipului, putrezirea r?d?cinilor plantelor ?i degajarea unui miros greu ?i nepl?cut în acvariu. Înainte de a-l folosi, nisipul, se spal? foarte bine pân? când apa în care-l sp?l?m va r?mâne curat?.

În general, acvariile mici, trebuie s? con?in? un strat de nisip gros de dou? degete, acvariile mijlocii de 3-4 degete iar cele mari de 5-6 degete. Pe substrat se pot aseza câteva pietre mai mari sub o form? cât mai natural?. Nu sunt indicate pietrele de calcar sau marmur? deoarece se pot dizolva în ap?, schimbând caracteristicile fizice ?i chimice ale acesteia.

Temperatura

Temperatura optim? a plantelor ?i pe?tilor exotici este de 22-25?C (iarna cu 1-2?C mai sc?zut?), cu limite letale sub 19?C ?i peste 32?C. Pentru m?surarea temperaturii vom folosi un termometru de ap?. Men?inerea unei temperaturi constante a apei din acvariu, mai ales iarna, se realizeaz? cu ajutorul încalzitoarelor electrice cu sau f?r? termostat (P=1W/litrul de ap?), pe care le g?sim în comer?.

Aerarea apei

Dac? num?rul pe?tilor din acvariu este prea mare, pentru îmboga?irea apei cu oxigen, se apeleaz? la pompe de aer (vibratoare, care de asemenea se g?sesc în comer?) de la care aerul pleac? spre acvariu printr-un furtun sub?ire de cauciuc la o duz? pulverizatoare (piatr?). Primul semn pe care pe?tii îl dau în momentul în care oxigenul din ap? a sc?zut prea mult este acela c? vor începe s? respire aer de la suprafa?a apei. Oxigenarea apei se face f?r? oprire. În timpul zilei, la oxigenarea apei î?i aduc aportul ?i plantele de ap? ; noaptea acestea consumând oxigen.

Iluminarea

Iluminarea artificial? este necesar? în momentul în care lumina natural? este slab? ?i dorim s? avem în acela?i timp pe lâng? pe?ti ?i plante de ap?. Ea se poate face cu ajutorul becurilor obi?nuite, cu incandescen??, sau a l?mpilor fluorescente. Ca regul?, randamentul l?mpii în Watti este egal? cu volumul acvariului în litri împar?it la 4. se face timp de 11-12 ore pe zi.

Hrana

Hrana - O dat? cu procurarea primei perechi de pe?ti, este necesar s? ne preocup?m ?i de hran?. În comer? se g?sesc multe tipuri de hran?, de la simpli “purici de balt?” la concentrate vitaminizate granulate, pentru diferite tipuri de pe?ti exotici. Indiferent de tipul de hran? pe care o avem, ea nu trebuie dat? în cantit??i mari ci doar cât se poate consuma într-un interval de 4-5 minute, cât se poate lua odat? între douâ degete (cantitate suficient? pentru 4 pe?ti?ori de 3-4 cm). S?pt?mânal, în timpul înlocuirii periodice a apei, vom îndep?rta resturile de hran? neconsumat? ?i depunerile de mâl ce se adun? în special în adâncituri sau în jurul plantelor. Acestea pot fi îndep?rtate cu ajutorul unui furtun obi?nuit de cauciuc, pe care dup? ce am aspirat aerul din el, îl plimb?m pe deasupra resturilor de mâncare ?i mâl, l?sând apa murdar? s? se scurg? într-o g?leat?.

Hrana se împarte în dou? categorii: hran? vie ?i hran? uscat?. Hrana vie este format? din: râme; viermi; larve de ?ân?ari; cyclopi; dafnii vii; tubii etc. Hrana uscat? const? în carne fiart? de vit?; oaie, pas?re, pe?te sau ficat de la acestea, tocate m?runt brânz? de vaci, f?inoase , gri? crud sau fiert (bine sp?lat), biscui?i pisa?i ?i din când în când m?m?lig? bine sp?lat?. F?inoasele se administreaz? cu precau?ie în cantit??i foarte mici deoarece duc la fermentarea apei. Hrana se ofer? de dou? ori pe zi. Dac? lipsim de acas? ?i nu avem posibilitatea de a hr?nii pe?tii timp de 3-4 zile, este recomandat? ori neadministrarea hranei pe aceast? perioad? ori procurarea unei tablete de hran? solid? pentru pe?ti pe care o g?sim în comer? sau pe pia??.
ATEN?IE! ESTE INTERZIS? ADMINISTRAREA, O DAT?, A ÎNTREGII CANTIT??I DE HRAN? PE MAI MULTE ZILE !

Filtrarea apei

Filtrarea apei este o metoda de igenizare a apei din acvariu. Filtrul cel mai des folosit la acvariile mici si mijlocii, este filtrulul de interior care are ca material absorbant un burete pe care il putem procura atunci cand este cazul sa-l schimbam, de la magazinele de profil sau alti crescatori particulari. Acest tip de filtru are avantajul unei intretineri usoare. Atunci cand constatam ca buretele s-a imbacsit cu materiale din apa, acesta se scoate si se clateste sub un jet de apa rece. Nu se folosesc detergenti sau apa fierbinte !
Pentru acvarii mari se folosesc filtre cu pomp? de ap? ?i material filtrant.

Plante de apa

Plante de apa folosite în acvaristic? sunt grupate în trei categorii: plante plutitoare, plante submerse (scufundate complet în ap?) ?i câteva specii de plante emerse (partea superioar? a plantei cre?te deasupra apei ).
Înmul?irea plantelor de ap? se face prin: but??ire, marcotaj, semin?e ?i tuberculi. But??irea se practic? la plantele cu tulpin? atunci când aceasta ajunge la suprafa?a apei sau dorim s? înmul?im acea plant?. Buta?ii sunt buc??i de plant? pe care le t?iem cu ajutorul unei foarfeci ?i le plant?m în substrat, nu înaite ca ultimele frunze de jos s? fie îndep?rtate, loc în care se va dezvolta r?d?cina. Marcotajul este o metod? de înmul?ire vegetativ?, folosind ramuri tinere care se apleac? ?i îngroap? cu vârful afar? pentru a înr?d?cina. Marcotajul mai cuprinde ?i înmul?irea prin stoloni (o tulpin? orizontal? care va produce o r?d?cin? cu care planta se fixeaz? singur? sau cu ajutorul nostru în substrat ). La înmul?irea prin semin?e vom folosi un vas mic în care punem un strat de nisip amestecat cu p?mânt, de 3-4cm, peste care turn?m ap? de dou? degete. Semin?ele vor fi a?ezate pe suprafa?a apei, îmbibându-se ?i c?zând pe substrat, unde vor încol?i. Pe m?sur? ce plantele cresc se va ridica ?i nivelul apei din vas.


Sursa: aquashow.tk

Cam acestea ar fi in mare cateva notiuni de baza despre acvaristica ! Varietatea pestilor si plantelor de acvariu este foarte mare si de aceea rog pe cei care au aceasta frumoasa pasiune, sa contribuie si cu alte articole care vor fi de ajutor celor mai putin initiati !

Pana acum am vorbit de acvariile de apa dulce ! Sa spunem cateva cuvinte si despre acvariile cu apa sarata, mai putin intalnite la noi, datorita conditiilor care face mult mai dificila ingrijirea unui astfel de acvariu !
Cu toata ca sunt dificil de ingrijit, compenseaza din plin prin frumusetea lor !

Deci vrei sa intri in lumea acvaristilor de apa sarata. Inainte de a incepe, ai multe lucruri de planificat. Cei care sar peste acest pas vor fi adesea dezamagiti de felul cum functioneaza acvariul, si totusi nu-si pot da seama unde au gresit. Primul pas este alegerea unui acvariu potrivit.



Iluminatul

Iluminatul este unul dintre domeniile cele mai complexe ale acvariofiliei marine. Inovatorii berlinezi si-au dat seama rapid de importanta calitatii lampilor unui acvariu, cruciala in dezvoltarea recifului si inca de la primele publicatii de specialitate descriu designul unui proiector specific ca fiind cheia reusitei. Situatia s-a schimbat semnificativ de atunci, acum existand pe piata o multime de solutii pentru un iluminat de exceptie. Cu toate acestea, cresterea numarului fabricantilor si lansarea pe piata a tuburilor fluorescente, a celor "fluocompact" in forma de U sau a celor liniare de tipul T5, nu simplifica aceasta alegere vitala (o lampa buna reflecta eficient lumina si o raspandeste uniform spre acvariu).

Doza corecta

Valabila si la acvariile cu apa dulce !
Puterea luminoasa emisa de o sursa de lumina, exprimata in lumeni (unitate de masura a fluxului luminos), este direct legata de puterea electrica necesara lampii, exprimata in wati. Cu cat numarul de wati este mai mare, cu atat lumina este mai intensa. Intensitatea luminoasa necesara unui acvariu plantat este de ordinul a 35-40 de lumeni la un filtru de apa, fie 3.500 - 4.000 de lumeni pentru un acvariu de 100 de litri, sau de 21.000 - 24.000 de lumeni pentru un acvariu de 600 litri.

Pentru tuburile fluorescente clasice, care sunt inca foarte folosite in acvariofilia de apa dulce, un mod de calcul mai simplu permite stabilirea intensitatii luminoase. In acest caz, iluminatul este considerat ca fiind foarte intens, daca elibereaza o putere de 1 watt pe litru de apa, intens la 1 watt pentru 2 litri, mediu la 1 watt pentru 3 litri si slab la 1 watt pentru 4 litri. Aceste valori sunt putin modificate daca apa este colorata sau contine impuritati, caci puterea de absorbtie se amplifica. Nevoile plantelor variaza in functie de specie, dar valoarea medie care convine in general se situeaza intre 1 watt pentru 2 litri si 1 watt pentru 3 litri.

Cu surse luminoase foarte performante, fotosinteza poate atinge un randament ridicat in momentul cand plantele risca sa-si piarda nutrimentii. In aceasta situatie trebuie sa nu faceti economie cand e vorba de aportul de ingrasaminte sau de gaz carbonic, si sa fiti foarte atenti la nevoile lor, inainte de a le vedea epuizata in plina lumina.

Performantele luminoase ale lampilor depind de tipul lor. Pentru un consum electric echivalent, diferentele sistematice de iluminare poseda deci randamente luminoase bine diferentiate. De exemplu, o lampa HQI de 250 W emite o intensitate luminoasa de 19250 de lumeni si este de ajuns unei cuve de 500 de litri. Pentru a obtine rezultate echivalente, v-ar trebui 5 tuburi fluorescente de 58 W. Tuburile fluorescente pot deci, cu greu, sa satisfaca nevoile unei lumini puternice, lucru indezirabil pentru acvariile mari plantate. Alegerea tipului de lampa trebuie deci sa fie rezultatul unui compromis intre lungimea undelor emise, capacitatile energetice si luminoase, IRC si temperatura de culoare.

Tipuri diferite de lampi

Lampile cu incandescenta utilizate in iluminarile clasice sunt interzise in acvariu, pentru ca ele emit lungimi de unde adecvate si degaja prea multa caldura. Acvariofilul are de ales intre tuburi fluorescente si lampi cu descarcare.

Tuburile fluorescente

Ele reprezinta cel mai bun raport calitate/pret pentru cultura plantelor de apa dulce. Ele produc putina caldura, consuma putina energie si sunt relativ ieftine. Sunt disponibile in mai multe dimensiuni standard, cuprinse intre 30-150 de cm. Este de preferat sa le alegeti pe cele mai lungi posibile, caci capacitatea lor luminoasa este mai buna. Din pacate, sistemele de iluminare ale acvariilor vandute deja echipate sunt adesea subdimensionate in ceea ce priveste marimea si numarul de tuburi care pot fi instalate acolo.

Cele mai specializate pentru cultura plantelor emit o lumina nenaturala pentru ochiul uman. Pentru a limita aceasta impresie, poti sa cuplezi cu tuburi care emit o lumina mai naturala. O alta optiune consta in alegerea unor tuburi cu spectru larg, care imbine eficacitatea si cu o redare vizuala buna.

Tuburile fluorescente se uzeaza destul de repede si isi pierd intensitatea. Plantele vor resimti foarte bine aceasta schimbare inainte ca ea sa fie detectata de ochiul uman, cresterea lor diminuandu-se in avantajul algelor, mai putin pretentioase. Pentru a evita acest lucru trebuie sa schimbati alternativ tuburile fluorescente "clasice", daca acvariul este echipat cu multe lampi, pentru a evita un soc luminos dat vegetatiei.

Lampile cu descarcare

Conceperea lampilor cu descarcare de intensitate inalta (numita HID de catre anglosaxoni) este apropiata cu cea a iluminatului halogen domestic. Ele sunt instalate in cutii suspendate deasupra acvariului, caldura pe care o degaja nepermitand plasarea lor pe capac. Aceste lampi nu sunt potrivite decat acvariilor deschise.

Gazul din care se produce descarcarea este inchis intr-o capsula, ea insasi continuta intr-un bulb secundar care protejeaza primul si filtreaza razele ultraviolete emise. Prezenta acestei securitati este indispensabila, un bec oarecare nu trebuie sa fie niciodata utilizat atunci cand invelisul exterior este crapat sau spart.

Ca si tuburile fluorescente, aceste surse luminoase functioneaza cu balast. Exista rame deja echipate. Utilizarea lor este mai simpla, dar costul lor este mult mai ridicat. Principalele lampi HID utilizate in acvariofilie sunt lampi cu vapori de mercur sau HQL, si lampi cu halogenura metalica sau HQI.

Lampile HQL

Lampile cu vapori de mercur sunt disponibile in diferite tipuri (in functie de intensitate), cele mai obisnuite fiind cuprinse intre 80 si 125 W. Ele au fost pe scara larga utilizate pentru acvariile plantate, dar astazi sunt in regres. Randamentul lor luminos este in fapt slab ca si IRC-ul lor, ceea ce da un aspect galben decorului. In schimb, temperatura lor de culoare foarte joasa nu permite cresterea optima a speciilor de plante cu o capacitate redusa de adaptare cromatica.

Albastrul domina in spectrul lor de lungimi de unda, care sunt favorabile dezvoltarii algelor. Un ultim incovenient: fluxul lor luminos este prea fix si nu poate lumina decat o suprafata de 50 de cm de la margine.



Lampile cu halogenura metalica sau HQI emit un spectru foarte apropiat de cel al soarelui. Mai puternice decat HQL si luminand o mai mare suprafata, ele permit obtinerea unei bune fotosinteze, cu conditia sa aleaga o temperatura de culoare apropiata de 5.000-6.000 K. Costul lor este relativ ridicat, dar durata lor de viata este de 10.000-20.000 de ore. Puterea lor variaza intre 70 si 1000W, aceasta ultima valoare fiind utila mai rar in acvariofilie. Un bec de 150 W lumineaza o suprafata de 0,5 m la patrat pe 70 cm in inaltime. Lampile HQI sunt deci mai potrivite pentru a lumina un acvariu plantat abundent. Trebuie deci sa prevezi o fixare solida, caci greutatea poate sa depaseasca 30 de kg. Caldura degajata este importanta si trebuie sa supraveghezi sa nu provoace arsuri plantelor de la suprafata. Lampile HQI pot uneori sa provoace o temperatura de nedorit a apei si a aerului. Este deci, imperios necesara instalarea unui ventilator venit sa improspateze atmosfera.

Cand lumina dauneaza...

Gasirea calitatii adecvate a iluminatului este o problema, iar a cantitatii este o alta. Din fericire, plantele fac dovada unei anumite sensibilitati in acest domeniu, ceea ce este normal, pentru ca lumina solara variaza in permanenta in cursul unei zile.

Clorofila "magnetizata" de foton este toxica pentru planta, pentru ca ea este puternic oxidanta. Astfel, un exces de lumina este daunator pentru aceasta, caci vede legaturile productiilor fotosintetice saturate si deci acumuleaza clorofila "toxica". Din fericire, exista un sistem legat de zeoxantina care permite reintoarcerea fotonilor supranumerari si protejeaza planta de excesele de lumina, intr-o anumita limita. Fotosinteza permite transformarea energiei luminoasa in energia chimica, cu o capacitate de acoperire de 97% mult superioara celorlalte sisteme de transformare energetica.

Model de acvariu cu pesti si piatra vie



Acvariul cu pesti si piatra vie este unul dintre cele mai simple tipuri de acvarii marine. Este o modalitate foarte buna de a va bucura de unele dintre cele mai mai colorate si fascinante specii de pesti marini. Acvariile tip recif contin pesti si piatra vie, dar nu si corali si nevertebrate pe care pestii i-ar putea manca. Necesita iluminare minima si simple schimbari de apa.
Cantitatea si frecventa schimbarilor de apa este influentata de speciile de pesti care le mentinem in acvariu. Denumirea de "piatra vie" poate deseori duce la
confuzie, aceasta nu este defapt vie.

Piatra vie reprezinta structura din carbonat de calciu (constituita din scheletele coralilor decedati si a altor organisme calcaroase) care este populata de diferite organisme marine, incepand cu mici baterii pana la alge coraliene, spongieri, anemone si diverse nevertebrate. Unele organisme nu sunt vizibile decat dupa mai multe luni in acvariu pentru ca au nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta si acomoda. Scopul principal al pietrei vii este de a face ca acvariul sa se asemene cat mai mult cu mediul marin, realizandu-se astfel un mic ecosistem prin introducerea acestor organisme in acvariu.

Piatra vie serveste la mentinerea calitatii apei in bazin, iar organismele care o populeaza pot sa constituie hrana de care are nevoie diferite specii de pesti. "Nisipul viu" adica nisipul populat de diferite organisme marine este deasemenea popular in acvariile de apa sarata. Avantajul acvariului cu pesti si piatra vie fata de tipul doar cu pesti, este data de faptul ca piatra vie contribuie la filtrarea biologica din acvariu. In plus un acvariu amenajat cu piatra vie este mai putin costisitor, mai usor de intretinut si nu este la fel de exigent ca un acvariu recif.
Tipuri de acvarii marine cu pesti si piatra vie:
- acvarii cu pesti agresivi;
- acvarii cu pesti pasnici.

Sursa: acvariimarine.ro

Rog din nou pe cei cu experienta in domeniu sa aduca completari si pentru acest tip de acvariu, venind astfel in sprijinul celor mai putin initiati si care isi doresc un astfel de colt din natura !



Navigation

[0] Message Index

Sitemap 
Go to full version
Mobile View